Cine plăteşte cele mai scumpe gaze din ţară
19 ianuarie 2010
Locuitorii din Dobrogea şi din Moldova consumă gazele de cea mai bună calitate, care sunt şi cele mai scumpe, în timp ce ardelenii ard mai mult gaz pentru a încălzi acelaşi ibric de apă. Factura lunară poate varia cu 30 de lei pe teritoriul ţării, în funcţie de calitatea gazelor, la acelaşi volum consumat.
Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a introdus, de la 1 iulie 2008, un nou mod de calcul al consumului de gaze, exprimat în unităţi energetice, respectiv în kWh.
Noua modalitate de facturare introduce, totodată, un parametru care măsoară calitatea gazelor, puterea calorifică superioară (de exemplu, cât gaz consumăm pentru a încălzi un ibric cu apă), exprimată în kWh pe metru cub.
Astfel că, pe lângă volumul de gaze consumat, pe factură se ia în calcul şi calitatea, iar consumul final se stabileşte înmulţind volumul de gaze utilizat cu puterea calorifică.
Aceasta variază pe teritoriul ţării în funcţie de zăcământul de unde provine gazul, de depozitul unde a fost înmagazinat sau dacă a fost adus din import. În România, puterea calorifică are o medie de 10,6 kWh pe metru cub şi variază cu circa 10%.
Astfel, cele mai ieftine gaze, dar şi cele de cea mai slabă calitate, sunt în centrul ţării: Harghita, Braşov, Covasna, Prahova, Sibiu, Mureş, dar şi în vest: Bihor, Arad, Caraş-Severin, cu valori sub 10,4 kWh pe metru cub. Gazele cu cea mai mare putere calorifică, de peste 11 kWh pe metru cub, sunt consumate de utilizatorii din zona Moldovei (judeţele Galaţi, Vrancea, Bacău, Neamţ), dar şi în Brăila, Constanţa şi Tulcea.
Gazul de import, calitate mai bună
Valorile puterii calorifice superioare variază zilnic şi sunt calculate în cele 321 de zone de calitate de pe întregul teritoriu al ţării de către Transgaz.
Potrivit specialiştilor din domeniu, gazul de import are aproximativ aceleaşi caracteristici cu cel autohton, însă puterea calorifică este de circa 11 kWh pe metru cub, adică peste media celui produs în România.
Astfel că puterile calorifice mari din estul ţării se explică prin faptul că utilizatorii din aceste zone consumă un volum mai mare de gaze ruseşti, în condiţiile în care două treimi din importuri intră în ţară prin conducta de la Isaccea, judeţul Tulcea.
Avantaj pentru cei cu gaze slabe
Un client casnic consumă, într-un an, circa 1.200-1.500 de metri cubi, din care aproximativ 300 de metri cubi pe lună în perioada rece. Calculând factura unui consumator dintr-o zonă cu putere calorifică mică, de exemplu judeţul Harghita, unde indicatorul are o valoare de 10,3 kWh/m3, rezultă un consum de 3.090 de kWh, la un volum de 300 de metri cubi pe lună.
|
